Podgoria Dealu Mare: crame, degustari si Drumul Vinului, la 38 km de Dracula Land

Cea mai apropiata atractie de Dracula Land nu e un castel si nici un munte, ci o podgorie. La doar 38 de kilometri de Gherghita incepe Dealu Mare, una dintre cele mai cunoscute regiuni viticole din Romania, supranumita adesea „Bordeaux-ul Romaniei”. Dealurile acoperite de vie, conacele vechi si cramele moderne fac din ea o excursie perfecta de o jumatate de zi sau de o zi intreaga.

Unde se afla

Podgoria se intinde pe versantii sudici ai dealurilor de la Curbura Carpatilor, intre raul Teleajen, la vest, si raul Buzau, la est, in judetele Prahova si Buzau. Are o lungime de aproximativ 65–70 de kilometri si o latime de 3 pana la 12 kilometri, cu aproape 15.000 de hectare de vie, potrivit datelor publicate in presa de specialitate.

Principalele centre viticole sunt Boldesti, Valea Calugareasca, Urlati, Ceptura, Tohani, Cricov, Breaza, Pietroasa, Merei si Zoresti. Cele mai apropiate de Gherghita sunt Valea Calugareasca, Urlati si Ceptura, la mai putin de o ora de mers.

De ce se spune ca e „Bordeaux-ul Romaniei”

Dealu Mare se afla in jurul paralelei de 45 de grade, aceeasi latitudine ca regiunea Bordeaux din Franta. Dealurile sunt orientate spre sud, primesc mult soare si sunt aparate de vanturile reci de catre munti. Specialistii vorbesc despre un microclimat cu influente mediteraneene, in care cresc chiar si smochini si migdali, si despre aproximativ 14 zile de soare in plus pe an fata de alte zone ale tarii. Solurile sunt fertile, lutoase si nisipoase, potrivite mai ales pentru vinurile rosii.

Soiurile de struguri

Dealu Mare este cunoscut in primul rand pentru vinurile rosii:

Feteasca Neagra, soiul romanesc emblematic al regiunii
Cabernet Sauvignon, Merlot si Pinot Noir
Burgund Mare si alte soiuri mai rare

Se fac si vinuri albe si aromate bune: Feteasca Alba, Feteasca Regala, Riesling, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel si Tamaioasa Romaneasca, pentru care centrul Pietroasa este renumit, mai ales la vinurile dulci.

O istorie de peste cinci secole

Via se cultiva aici de foarte mult timp. Unii istorici leaga inceputurile podgoriei chiar de antichitate, iar in apropiere, la Pietroasa, a fost descoperit in 1837 celebrul tezaur „Closca cu puii de aur”, datat in secolul al IV-lea.

Documentele scrise incep din secolul al XV-lea: in 1464, o parte din satul Calugareni apartinea Manastirii Snagov, iar in 1492 sunt pomenite viile de la Bucov. La sfarsitul secolului al XVII-lea, domnitorul Constantin Brancoveanu a ridicat la Tohani, in 1692, o biserica, o crama si un conac, iar la Urlati avea o resedinta inconjurata de vii, cunoscuta si azi drept Via Domneasca.

La sfarsitul secolului al XIX-lea, filoxera a distrus o mare parte din viile Europei, inclusiv pe cele din Dealu Mare. Raspunsul a venit chiar de aici: in 1893 s-a infiintat pepiniera viticola de la Pietroasa, iar in 1950 statiunea experimentala de la Valea Calugareasca, astazi Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie, unul dintre cele mai importante din tara.

In perioada interbelica, vinurile din zona ajungeau pe mesele de la Casa Capsa din Bucuresti, multe dintre ele de la avocatul Nicolae Basilescu, care avea vii la Urlati si Pietroasele. Dupa 1989, investitiile in vii noi si crame moderne au readus regiunea in atentia iubitorilor de vin.

Drumul Vinului si cramele care primesc vizitatori

Prin podgorie trece Drumul Vinului, un traseu turistic prin aproximativ 13 localitati, intre care Urlati, Ceptura, Tohani si Valea Calugareasca, cu conace, curti domnesti si manastiri. In zona functioneaza multe crame cunoscute, de la producatori mari la crame de familie, iar o parte dintre ele organizeaza vizite si degustari, unele cu masa traditionala sau cu cazare.

Cateva sfaturi pentru o degustare reusita:

programeaza-te dinainte: cele mai multe crame primesc vizitatori doar cu rezervare;
alege doua, maxim trei crame intr-o zi, ca sa ai timp sa te bucuri de fiecare;
stabileste cine conduce: soferul nu bea, sau foloseste un transfer organizat;
intreaba de pachetele cu masa: multe crame servesc branzeturi, mezeluri sau preparate locale langa vin.

Cand sa mergi

Primavara, via inmugureste, iar dealurile sunt verzi si linistite.
Vara, randurile de vie sunt in plina vegetatie, ca in fotografia de mai sus.
Septembrie si octombrie sunt lunile culesului, cea mai frumoasa perioada pentru o vizita: multe crame organizeaza evenimente si zile ale portilor deschise.
Iarna, degustarile continua in crame, chiar daca peisajul e mai sters.

Itinerariu de o zi

10:00 – plecare din Gherghita spre Valea Calugareasca
10:45 – prima crama, cu vizita in pivnita si degustare
12:30 – Urlati sau Ceptura, a doua crama, cu masa traditionala
15:00 – Tohani si urmele trecutului brancovenesc
17:00 – intoarcere la cazare, cu un sofer care nu a gustat din vin

Cum ajungi de la Dracula Land

Distanta de la Gherghita pana in zona Urlati este de aproximativ 38 km, in jur de 45 de minute. Iesi spre nord pe drumurile judetene pana la DN1B, soseaua Ploiesti – Buzau, care merge chiar pe la poalele dealurilor cu vie. De pe DN1B urci spre Valea Calugareasca, Urlati, Ceptura sau Tohani, in functie de crama aleasa.

Combina excursia

Dealu Mare se combina usor cu o jumatate de zi la Salina Slanic, cu o vizita la Vulcanii Noroiosi din judetul Buzau sau cu drumul spre Statiunea Cheia, pe Valea Teleajenului.

Surse

Unde te cazezi

Dealu Mare este cea mai scurta excursie din zona Dracula Land. Dupa o zi de degustari, odihneste-te intr-o cazare linistita langa Dracula Land, in Gherghita si imprejurimi.