Istoria lui Dracula: Vlad Tepes, omul din spatele legendei

Pentru lumea intreaga, Dracula este un vampir din Transilvania. Pentru romani, Dracula a fost un om real: Vlad al III-lea, domnitor al Tarii Romanesti in secolul al XV-lea, cunoscut astazi ca Vlad Tepes. A trait doar in jur de 45 de ani, a domnit de trei ori, a luptat cu cel mai puternic imperiu al vremii si a lasat in urma o faima atat de intunecata incat, peste patru secole, un scriitor irlandez i-a imprumutat numele pentru cel mai cunoscut personaj de groaza din istorie.

Mai jos este povestea lui, pe larg: de unde vine numele, ce s-a intamplat cu adevarat, ce este legenda si unde poti vedea astazi, in Romania, locurile legate de Dracula.

Despre viata lui Vlad Tepes stim din documentele vremii, din scrisorile lui si din cronici scrise de contemporani, multe dintre ele ostile lui. De aceea, unele cifre si intamplari sunt nesigure; am marcat in text ce este fapt istoric si ce este traditie sau legenda.

Pe scurt

• Nume: Vlad al III-lea, numit Draculea (fiul lui Dracul) in vremea lui si Tepes dupa moarte.
• Nascut: in jurul anului 1431, dupa traditie la Sighisoara.
• A domnit in Tara Romaneasca: in 1448, intre 1456 si 1462 si in 1476.
• Capitala: Targoviste; in timpul lui apare prima mentiune documentara a Bucurestiului (1459).
• Cel mai cunoscut episod: Atacul de noapte din iunie 1462, asupra taberei sultanului Mehmed al II-lea.
• A murit: la sfarsitul lui 1476 sau inceputul lui 1477, langa Bucuresti; locul mormantului este necunoscut.
• A devenit vampir: abia in 1897, in romanul „Dracula” al lui Bram Stoker.

De unde vine numele Dracula

Povestea numelui incepe cu tatal sau, Vlad al II-lea. In 1431, la Nurnberg, acesta a fost primit in Ordinul Dragonului, un ordin cavaleresc infiintat in 1408 de regele Sigismund de Luxemburg pentru a apara crestinatatea de Imperiul Otoman. De atunci, Vlad al II-lea a fost cunoscut drept Vlad Dracul, adica „Vlad Dragonul”: in limba romana a vremii, „drac” venea din latinescul *draco*, dragon.

Fiul sau a primit numele Draculea, adica „fiul lui Dracul”. Asa semna chiar el in unele documente. Abia mai tarziu, cand cuvantul „drac” a ajuns sa insemne mai ales „diavol”, numele a capatat sensul sinistru pe care il stim astazi.

Numele de Tepes, „cel care trage in teapa”, nu l-a folosit niciodata in timpul vietii. A aparut in documentele romanesti cateva zeci de ani dupa moartea lui, iar turcii il numeau Kaziklu Bey, „printul tepelor”.

Copilaria: Sighisoara si anii de ostatic la turci

Traditia spune ca Vlad s-a nascut in jurul anului 1431 la Sighisoara, in casa in care a locuit tatal sau intre 1431 si 1435, cand era in exil in Transilvania. Casa, din Piata Cetatii, poarta si azi o placa si un nume: Casa Vlad Dracul.

Tara Romaneasca era prinsa atunci intre doua mari puteri: Regatul Ungariei si Imperiul Otoman. Ca sa-si pastreze tronul, Vlad Dracul a trebuit sa plateasca tribut sultanului, iar in jurul anului 1442 si-a lasat doi dintre fii, pe Vlad si pe fratele mai mic, Radu, ostatici la curtea otomana, ca garantie a loialitatii lui.

Anii petrecuti la turci l-au marcat pe Vlad. A invatat limba turca, a cunoscut armata si felul de a face politica al otomanilor si, dupa toate marturiile, a ramas cu o ura adanca fata de ei. Fratele lui, Radu, a ales calea opusa: s-a apropiat de curtea sultanului si a ramas in istorie ca Radu cel Frumos, viitorul lui rival la tron.

In 1447, in timp ce fiii erau inca ostatici, Vlad Dracul a fost ucis, iar fiul cel mare, Mircea, a fost omorat de boieri la Targoviste. Traditia spune ca Mircea ar fi fost ingropat de viu, si ca mai tarziu Vlad s-a razbunat crunt pe boierii vinovati.

Prima domnie, de cateva saptamani (1448)

In toamna lui 1448, cu sprijinul turcilor, tanarul Vlad a ocupat pentru prima data tronul Tarii Romanesti. A fost o domnie de doar cateva saptamani: s-a retras cand pretendentul sustinut de Iancu de Hunedoara s-a intors in tara. Au urmat cativa ani de pribegie, in Moldova si in Transilvania, timp in care a ajuns, paradoxal, in tabara lui Iancu, fostul dusman al familiei.

A doua domnie (1456–1462): Targoviste si legea lui Tepes

In 1456, Vlad a revenit pe tron si a domnit sase ani, perioada pentru care a ramas in istorie. Capitala era la Targoviste, unde se afla Curtea Domneasca. Turnul Chindiei, care se vede si astazi deasupra ruinelor, este legat de numele lui de traditie, desi forma actuala vine din refaceri ulterioare.

Vlad a guvernat cu o asprime iesita din comun chiar si pentru vremea lui. A vrut sa intareasca autoritatea domniei in fata boierilor, care schimbau domnitorii dupa interes, si a pedepsit fara mila furtul, inselaciunea si tradarea. Pedeapsa lui preferata era tragerea in teapa, o executie lenta si teribila, folosita si de altii in epoca, dar de nimeni la scara lui.

Din aceasta perioada vin cele mai cunoscute povesti despre el:

• Cupa de aur de la fantana. Se spune ca Vlad a lasat o cupa de aur langa o fantana din Targoviste, ca oricine sa poata bea apa din ea, si ca nimeni nu a indraznit sa o fure cat a trait el.
• Boierii de la Poenari. Potrivit cronicilor, Vlad i-ar fi pedepsit pe boierii vinovati de moartea tatalui si a fratelui sau punandu-i sa munceasca la refacerea cetatii de la Poenari.
• Saracii si cersetorii. O poveste spune ca i-ar fi invitat pe cersetorii tarii la un ospat si apoi ar fi dat foc casei, ca sa „scape tara de saracie”. Povestea apare in brosurile germane ostile lui si trebuie citita cu prudenta.

Multe dintre aceste intamplari nu pot fi verificate. Sigur este ca Vlad a fost temut si ca in tara lui ordinea a fost, pentru cativa ani, impusa prin frica.

Bucurestiul intra in istorie

Un detaliu mai putin cunoscut: pe 20 septembrie 1459, Vlad a semnat la cetatea Bucuresti un hrisov, cel mai vechi document pastrat in care apare numele orasului. Cetatea de pe Dambovita, unde se afla astazi Curtea Veche, a fost intarita in timpul lui si a devenit, cu timpul, a doua resedinta domneasca, apoi capitala tarii.

Razboiul cu Mehmed Cuceritorul

In 1461, Vlad a refuzat sa mai plateasca tributul si sa se prezinte la sultan. In iarna lui 1461–1462 a trecut Dunarea si a atacat cetatile otomane de pe malul bulgaresc. Intr-o scrisoare catre regele Ungariei, Matei Corvin, a enumerat chiar el, localitate cu localitate, peste 23.000 de oameni ucisi.

Raspunsul a venit in primavara lui 1462. Sultanul Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, a trecut Dunarea in fruntea uneia dintre cele mai mari armate otomane trimise vreodata la nord de fluviu. Vlad avea mult mai putini oameni, asa ca a ales razboiul de hartuiala: a ars recoltele, a otravit fantanile si a lovit coloanele otomane din paduri, lasand in urma un pamant pustiu.

Atacul de noapte de la Targoviste

In noaptea de 16 spre 17 iunie 1462, Vlad a facut gestul pentru care a ramas in memoria romanilor: a patruns cu cavaleria in tabara otomana de langa Targoviste, cu gandul de a-l ucide pe sultan in cortul lui. Soldatii lui au dat foc corturilor si au sunat din trambite, iar tabara a intrat in panica. Sultanul a scapat, pentru ca atacatorii au gresit cortul, dar pierderile otomane au fost mari, iar moralul armatei a fost puternic zguduit.

Scena a fost pictata in secolul al XIX-lea de Theodor Aman, in tabloul „Batalia cu facle”, una dintre cele mai cunoscute imagini ale lui Vlad Tepes.

Padurea de tepe

Cand armata otomana a ajuns in fata Targovistei, a gasit capitala goala si, potrivit cronicarului bizantin Laonic Chalcocondil, o priveliste cumplita: un camp intins de tepe, cu mii de prizonieri turci. Cronicarul vorbeste de aproximativ 20.000 de oameni, cifra probabil exagerata, dar imaginea a ramas: chiar si sultanul ar fi spus ca nu poate cuceri tara unui om capabil de asa ceva. La scurt timp, Mehmed s-a retras spre Dunare.

Caderea si cei 12 ani de captivitate

Razboiul nu a fost castigat pe campul de lupta, ci in culise. Turcii l-au sustinut pe fratele lui Vlad, Radu cel Frumos, iar o parte tot mai mare dintre boieri au trecut de partea lui. In toamna lui 1462, Vlad a fost nevoit sa se retraga in Transilvania, ca sa ceara ajutorul regelui Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara.

Traditia leaga de aceasta retragere cetatea Poenari, cocotata pe o stanca deasupra raului Arges, la intrarea in Transfagarasanul de azi. Legenda spune ca sotia lui Vlad, inconjurata de turci, s-ar fi aruncat din turn in rau, ca sa nu cada in mainile lor, iar apa a fost numita de atunci Raul Doamnei. Este o legenda frumoasa, nu un fapt documentat: raul se numea probabil asa si inainte.

In loc sa-l ajute, Matei Corvin l-a arestat, folosind niste scrisori in care Vlad parea sa ofere supunere sultanului si care, cel mai probabil, au fost falsificate. Vlad a fost tinut in captivitate, in principal la Visegrad, intre 1463 si 1475. In timpul acesta s-a apropiat de familia regala: s-a casatorit cu Jusztina Szilagyi, o ruda a regelui, si s-a convertit la catolicism.

Brosurile germane: primul „bestseller” de groaza

In timp ce Vlad era in inchisoare, povestile despre cruzimea lui au inceput sa circule prin Europa. Negustorii sasi din Brasov si Sibiu, pe care Vlad ii pedepsise aspru, si curtea lui Matei Corvin, care avea nevoie sa-si justifice gestul, au avut tot interesul ca imaginea lui sa fie cat mai intunecata.

Dupa inventarea tiparului, aceste povesti au devenit unele dintre primele brosuri tiparite de succes din Europa. Brosurile tiparite la Nurnberg, Strasbourg sau Augsburg, cu titluri ca „Povestea unui mare tiran numit Dracula voievod”, aveau pe coperta gravuri cu Vlad luand masa intre tepe si s-au vandut in numeroase editii.

In aceeasi perioada, la curtea marelui cneaz al Moscovei a circulat o povestire in limba slava despre „Dracula voievod”, mult mai nuantata: si acolo este un domnitor crud, dar si unul drept, care pedepseste aspru pentru a face ordine.

Tot din aceasta epoca vine si portretul lui Vlad pastrat la Castelul Ambras, in Austria, realizat in secolul al XVI-lea dupa un original pierdut. Este cea mai cunoscuta imagine a lui: ochi mari, mustata lunga, caciula impodobita cu perle.

A treia domnie si moartea (1476)

In 1475, la cererea lui Stefan cel Mare, domnitorul Moldovei, Vlad a fost eliberat si a intrat din nou in razboi cu turcii. In noiembrie 1476, cu ajutorul lui Stefan si al trupelor din Transilvania, a recucerit tronul Tarii Romanesti pentru a treia oara.

Domnia a durat doar cateva saptamani. La sfarsitul lui decembrie 1476 sau la inceputul lui ianuarie 1477, Vlad a fost ucis intr-o lupta sau intr-o ambuscada langa Bucuresti, in imprejurari care nici astazi nu sunt clare. Potrivit surselor vremii, capul lui a fost trimis la Constantinopol, ca dovada a mortii celui mai temut dusman al sultanului.

Unde este ingropat Dracula?

Nimeni nu stie sigur. Traditia cea mai cunoscuta spune ca trupul lui a fost dus la Manastirea Snagov, pe o insula din lacul de langa Bucuresti. Sapaturile facute aici in anii 1930 nu au gasit insa mormantul lui. Alti istorici cred ca ar fi fost ingropat la Manastirea Comana, ctitorita chiar de el, unde se crede ca a murit. Misterul mormantului a alimentat, desigur, si legenda vampirului.

Cum a devenit Vlad Tepes un erou romantic

In Romania, imaginea lui Vlad Tepes a fost foarte diferita de cea din brosurile germane. In secolul al XIX-lea, istoricii si scriitorii romani l-au redescoperit ca pe un domnitor drept, aspru, dar cinstit, care a luptat pentru independenta tarii si impotriva hotiei si a boierilor corupti.

Pictorul Theodor Aman i-a dedicat mai multe tablouri, iar Mihai Eminescu, in poemul „Scrisoarea III”, il cheama sa faca ordine in tara: „Cum nu vii tu, Tepes doamne”. Pentru multi romani, Vlad Tepes a ramas pana astazi simbolul unui conducator neinduplecat cu cei care fura si tradeaza.

1897: cum a devenit Dracula vampir

Pasul de la domnitorul valah la vampir l-a facut scriitorul irlandez Bram Stoker. Lucrand la un roman despre un conte-vampir, Stoker a dat, in biblioteca din orasul englez Whitby, peste o carte despre Tara Romaneasca si Moldova, scrisa de diplomatul britanic William Wilkinson. Acolo a gasit numele Dracula si explicatia ca in limba valaha inseamna „diavol”. Si-a notat ideea si i-a schimbat numele personajului.

Romanul „Dracula” a aparut la Londra in 1897. Stoker nu a fost niciodata in Romania: Transilvania din carte este construita din ghiduri de calatorie, harti si povesti despre superstitiile locale. Personajul sau imprumuta de la Vlad Tepes doar numele si cateva detalii vagi despre un nobil care luptase cu turcii; in rest, contele Dracula este o creatie literara.

Succesul romanului, apoi al filmelor, de la „Nosferatu” (1922) si „Dracula” cu Bela Lugosi (1931) pana la sutele de adaptari de astazi, a facut din Dracula cel mai cunoscut personaj de groaza din lume si, odata cu el, a adus Transilvania pe harta turistilor.

Mit si realitate: intrebari frecvente

• A fost Vlad Tepes vampir? Nu. Este o creatie a literaturii din secolul al XIX-lea. In folclorul romanesc exista strigoi si moroi, dar nu au fost niciodata legati de Vlad Tepes.
• Castelul Bran a fost al lui Dracula? Nu. Branul a fost un punct de vama al brasovenilor, iar legatura cu Vlad Tepes este cel mult o trecere prin zona. Fama de „Castelul lui Dracula” vine din asemanarea cu castelul descris de Stoker. Detalii in ghidul nostru despre Castelul Bran.
• A fost inchis la Castelul Corvinilor? Traditia locala spune asta, dar documentele arata ca a fost tinut in principal la Visegrad, in Ungaria.
• De ce i se spune Tepes? Dupa pedeapsa pe care a folosit-o cel mai des, tragerea in teapa. Numele a aparut dupa moartea lui.
• Era Vlad Tepes transilvanean? S-a nascut, dupa traditie, la Sighisoara, in Transilvania, dar a fost domnitor al Tarii Romanesti, la sud de Carpati.

Pe urmele lui Dracula in Romania

Daca vrei sa vezi locurile legate de istoria reala a lui Vlad Tepes, iata un traseu posibil:

• Sighisoara: Casa Vlad Dracul si cetatea medievala, unde traditia spune ca s-a nascut.
• Targoviste: Curtea Domneasca si Turnul Chindiei, capitala lui.
• Bucuresti: Curtea Veche, unde a fost semnat in 1459 primul document care pomeneste orasul.
• Cetatea Poenari: cetatea de pe stanca de la intrarea in Transfagarasan; se urca pe aproximativ 1.480 de trepte.
• Snagov: manastirea de pe insula unde traditia spune ca ar fi fost ingropat.
• Bran: nu a fost castelul lui, dar este cel mai cunoscut loc al legendei; vezi si top 20 cele mai frumoase castele din Romania.

Iar in curand, chiar langa Bucuresti, legenda va avea si un parc tematic: Dracula Land, construit in comuna Gherghita, Prahova. Afla ce este Dracula Land si ce se construieste acolo.

Unde stai

Gherghita este un punct de plecare bun pentru o parte din acest traseu: Manastirea Snagov este la aproximativ 25 km, Bucurestiul vechi la circa o ora de mers, iar Targoviste la aproximativ 80 km, in jur de o ora si jumatate. Alege o cazare langa Dracula Land si porneste pe urmele lui Dracula, de la istorie la legenda.